Imediat după momentul revolutiei, al "libertății" prost înțelese, întâi subtil, apoi abrupt, s-a încurajat schimbarea și înlocuirea frumuseții naturale cu tipare. Cât de mult o simplă reclamă tv modelează la sigur mintea omului! Mesajul subliminal. Mai concret. Oriunde merg ,văd același tipar: unghii false, gene false, extensii de păr, buze pline cu botox, pieptul frumos pe care-l au de la mama natură, tăiat și îl îndesat cu silicon, operații estetice etc . Înlocuiești azi și sprâncenele sau buzele cu tatuaje, ca să fii sigur ca tiparul rămâne fixat. La tot pasul întâlnești saloane de înfrumusețare cu reclame mari. False, false, false. Toate pentru a se încadra într-un tipar servit de cine știe ce diva mult mediatizată. Toate acestea își au obârșia în dorința acestor copile, puștoaice, adolescente, de a se conforma, de a fi admirate, adulate (pentru ca asta este una din marile iluzii, că urmând tiparul poți avea și aparentele beneficii). Aceste copile cad în această minciună mieroasă și păcătoasă, costisitoare. Și, de fapt, toate apar la fel. Mimică, gestică, vorbire, aspect, îmbrăcăminte, tot. Nu-ți poți recunoaște copilul din grămadă! Ce înseamnă asta? Focusare doar pe exterior. Robotizare. Nu mai interesează pe nimeni Omul. Sufletul. Comoara interioară. Pentru că, de când lumea și pământul, cei care nu se conformează, cei care nu aparțin turmei, dacă nu au un caracter destul de puternic, sunt respinși. Și caracterele sunt deformate din start de tipare. Astfel că ne învartim în cerc. Copilelor, frumoaselor, nu mai dați la schimb frumusețea naturală, prospetimea voastră, gingășia, puritatea copilăriei pentru o imagine falsă. Fiți voi înșivă!
Dar nu cele de viață, despre principiul masculin și cel feminin. Femeia și bărbatul - bărbatul și femeia. Acest tandem de energii, de forțe, iubire, idei, contemplări, amăgiri, înălțări, coborâri, război și pace, fericire, obligații, profunzimi, adâncime, îmbrățișare, detașare, lacrimi, suspine, năzuire, năruire, tradare, minciuna, etc. O văd acum și nu cred că această simțire este doar a timpurilor pe care le traim. Așa a fost mai mereu. O confruntare deschisă de capa și spadă. Care pe care. 2017 Femeia. Căsătorită si cu copii. Trezirea, fuga prin casă, baie, pregătiri pentru tot poporul. Pachetel pentru copii, grădi / scoala, vorbit cu copiii, avut grijă generală. El, bărbatul, veșnic voda prin lobodă. Obosit mai mereu. Preocupat de partea profesională, cu un procent de pana in 20% în casă. El e sef. Aduce banul. Dă-mi aia , fă-mi aia , vreau o friptură și o bere... Vreau ,vreau ,vreau. Acest "vreau", de fapt, reprezintă un aspect dominator subtil ascuns în contextul de familie, mai puțin în viața intimă (amantă). Acolo este un supus financiar, pentru iuby. Și uite așa, este peste femeie cu steagul în mână ca pe redută. Scriu aceste cuvinte pentru că într-una din zile, stăteam pe bancă , cu privirea pe cer și mă intrebam daca vreodata UN BĂRBAT S-A GÂNDIT sau vreodata un barbat AR VREA O LUNĂ SAU O ZI SĂ FIE FEMEIE ,SĂ SIMTA CUM ESTE? Femeia poartă 9 luni un copil în pântece, dureri, deformare, uneori boli, .etc. Femeia se mai și îngrașă. E obosita, stresata, poate depasita... Bărbatul strâmbă din nas. Pleacă în așternutul altei femei. Pentru ce? Pentru că un om, femeia pe care ai iubit-o, s-a si-a indeplinit menirea: să aducă pe lume un copilaș, sa-ti intregeasca familia. Și ce primește în schimb? Nici nu vreau să mă gândesc . Aș vrea să experimentez măcar o lună (poate cateva) cum este sa fii femeie. Să ai atîtea obligații, ciclul menstrual, tumultul hormonilor prin corp, sa alergi toata ziua, sa duci in carca casa, copii, slujba si in finalul zilei sa trebuiasca sa fii atractiva si bine dispusa pentru El... Deci, bărbaților, oare stiti cum este? Haideti sa vorbim
Cred că s-au scris milioane de pagini în acest sens. Mintea. Vă puteți imagina că de ani și ani ea ,este ca un hău in care medicina, pshihologii, parapshihologia, marile puteri economice, pompează bani mulți? Pentru ce? Pentru a reuși de deslușească ce este mintea. Carl G.Jung, Sigmund Freud și alți reputati psihologi au cercetat în spitale, sanatorii și alte forme de spitalizare oamenii, sub diverse forme. Dacă simți că se întâmplă ceva cu tine, fugi la doctor sau psiholog. România are detașamente de psihologi, sute - poate mii - de cabinete. Pentru ce? Ca tu, cel în cauză, să alergi cu sufletul la gură, să-ți golești contul pentru plată și tratament. Părinții merg la psiholog, copii merg la psiholog, avem psihologi in scoli si spitale. Cum la noi în țară există mânăstiri, în alte zone geografice sunt temple . Acolo primești îndemnul,goleșteți mintea. Oare de ce? Eu cred că omul ar trebui să observe de câte ori minte pe zi - fără nici un motiv - și de câte ori se înfurie sau se reprima și va vedea că trăiește intr-o lume subiectivă. Eu cred că omul ar trebui să înțeleagă ce se întâmplă. "Înțelegerea" înseamnă a observa funcționarea fundamentală a vieții. Iar prin această înțelegere transformarea nu mai este dificilă. De fapt ,înțelegerea în sine devine transformare . Cum ar putea o minte tulburată să înțeleagă calea? Buddha spune "goleșteți mintea". Psihologul spune "hai la mine că numai eu te pot trata". Mintea este cea care creează conflictele. Mintea este întotdeauna duală, ea trăiește în dualitate. Ea iubește și urăște aceeași persoană, vrea să facă ceva și totuși nu vrea facă . MINTEA ÎNSEAMNĂ CONFLICT. Albert Einstein, în ultimele sale zile, a spus "Uneori mă gândesc că viața mi-am irosit-o inutil. Am căutat în cele mai indepărtate stele și am uitat complet de mine însumi și eu mi-am fost cea mai apropiată stea" Dacă nu mai ai nici un fel de dorință, atunci mintea nu mai are nici o putere și control asupra ta.
Sunt cei care cred că au dreptate mereu, sunt foarte siguri pe ei,și cred că dacă ai face ce spun ei, totul în viața ta ar merge ca uns, ca pe roate. Doar să le dai ascultare. Din punctul lor de vedere viața este o suferință și durere continuă. Și nu ai de ales trebuie să accepți. Aceste persoane se plâng mereu de viața lor și nu fac nimic să schimbe. Ceva de genul pică pară malaiata... Judecă neîncetat pe ceilalți, ba mai mult, te fac să crezi că este ceva în neregulă cu tine. O altă categorie, sunt acele persoane care se judecă pe sine, non-stop. Aceste persoane nu vor să înțeleagă ce se întâplă cu ei și refuză omul în general. Ei percep judecățile celorlați cu ușurință. Cred că sunt din alt sistem planetar și au senzația că au nimerit într-un loc greșit. Își pun întrebări și caută neîncetat ceva mult mai mult. Pentru a nu avea impresia că trăiesc intr-o limitare permanentă. Concluzie. Nici o categorie nu este mai bună una de cealaltă. SUNT DOAR DIFERIȚI. IN ACEL MOMENT CÎND EȘTI CONȘTIENT DE ACESTE DIFERENȚE DEVII ÎNȚELEGĂTOR, CĂCI ȘI EI AU DREPTUL LA EXPERIENȚA VIEȚII. Renunțăm șă ne mai împotrivim, să ne mai contrăm în toate momentele de peste zi și context. Și să înțelegem că NUMAI ÎMPREUNĂ FACEM O LUME MAI ÎNȚELEGĂTOARE. Voi ce părere aveți? Haideți să vorbim
